Despre Maria Tanase

[razvanbeba]

S-a nascut la Bucuresti, în strada Livada cu Duzi din cartierul
Caramidarii de Jos, pe 25 septembrie 1913. Era al treilea copil al Anei
Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si al lui Ion Coanda
Tanase, din satul oltenesc Mierea Bîrnicii, de pe valea Amaradiei.
Prima oara a cîntat în public în 1921, pe scena Caminului Cultural
'Caramidarii de Jos' din Calea Piscului, la serbarea de sfîrsit de an a
Scolii primare nr. 11 Tabacari.
Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vara
'Carabus' din strada Academiei, condus de marele actor Constantin
Tanase. A fost distribuita într-un grup vocal, alaturi de Lia Bogdan,
Marcel Emilian, Milica Milian si Stefan Glodariu.
Prin toamna anului 1934, prezentata lui Constantin Brailoiu,
întemeietorul 'Arhivei Internationale de Folclor de la Geneva' de mai
tîrziu, i s-a recunoscut talentul si i s-a recomandat sa-si aleaga
repertoriul direct de la izvoare.
Înregistrarea de proba s-a produs la Studioul 'Tomis' din Calea
Calarasilor. Piesa intitulata 'Romanta mansardei', imprimata sub
îndrumarea directorului muzical compozitorul Misu Iancu, s-a bucurat de
un succes extraordinar.
Începutul carierei artistice propriu-zise a coincis însa cu debutul
radiofonic din 20 februarie 1938, cînd a prezentat un program de piese
folclorice: 'M-am jurat de mii de ori', 'Ce-i mai dulce ca alvita',
'Cine iubeste si lasa', 'Geaba ma mai duc acasa', 'Marie si Marioara',
'Cînd o fi la moartea mea'.
Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase în arta
cupletului, dar si lansarea cîntecelor românesti precum: 'Mi-am pus
busuioc în par', pe versurile lui Nicolae Vladoianu si 'Habar n-ai tu',
pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu.
În lunile octombrie si noiembrie ale aceluiasi an, a aparut pe estrada
Restaurantului 'Neptun' din Piata Buzesti, unde cînta acompaniata de
taraful Vasile Julea. Acolo au venit s-o asculte si scriitorii Liviu
Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat.
În urma auditiei de la 'Hanul Ancutei', a fost aleasa sa reprezinte
cîntecul popular românesc pe continentul american, în cadrul Expozitiei
Internationale de la New York (1939). A cîntat în fata fostului
presedinte american Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin,
Constantin Brâncusi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a.
În octombrie 1940, a oferit un recital de muzica populara
româneasca publicului din orasul Focsani, dupa care regimul legionar
i-a interzis orice activitate artistica, distrugîndu-i-se toate placile
de gramofon de la Radio, ba chiar si matritele de la casele de discuri.
Dupa cîteva luni de 'absenta artistica', vocea ei s-a facut din nou
auzita la posturile de radio. Si nu numai. A fost inclusa în turneul de
propaganda româneasca din Turcia din martie 1941, organizat de Nicolae
Kiritescu împreuna cu Ion Aurel Maican. La Istanbul a fost ovationata
pe scena Teatrului Taxim.
A sustinut recitaluri la Radiodifuziunea din
Ankara, în urma carora, presedintele Turciei i-a oferit un post de
cercetatoare la 'Institutul Etnografic' din Istanbul si chiar cetatenia
de onoare a Turciei.
În decembrie 1943, a fost invitata sa participe la serbarea Pomului
de Craciun de la 'Regimentul de Garda Calare', cîntînd piese folclorice
si un program de colinde, la care au fost prezenti Majestatile Lor:
Regele Mihai I si Regina Mama Elena, Maresalul Ion Antonescu,
profesorul Mihai Antonescu, toti membrii guvernului .
În aprilie 1945 i se încredinteaza, la Teatrul Municipal, rolul eroinei
Masa din drama tolstoiana 'Cadavrul viu', avînd ca partener pe maestrul
Ion Manolescu, a carui discipola era la Conservatorul Regal de Muzica
si Arta Dramatica, la clasa de tragedie.
Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955
primeste 'Premiul de Stat', iar în octombrie 1957 i se acorda titlul de
'Artista Emerita'. În decembrie 1957 este distribuita în coproductia
româno-franceza 'Ciulinii Baraganului', turnata dupa romanul cu acelasi
nume al lui Panait Istrati; interpreteaza rolul principal Anica,
alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic.
Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l închine învatamântului
pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata în
functia de folclorist la orchestra 'Taraful Gorjului' din Tg. Jiu, unde
prezenta concerte si spectacole apartinînd filonului folcloric
oltenesc.
Concomitent, este distribuita la Teatrul Municipal din Bucuresti în
'Opera de trei parale' a lui Brecht, în rolul Jeny Spelunca. Dar rapusa
de boala, moare la 22 iunie 1963. Nu împlinise înca 50 de ani, dar
lumea nu o va uita prea usor.

Unele cantece ale ei :Maria Tanase - Agurida
Maria Tanase - Am iubit iam s iubesc
Maria Tanase - Asear iam luat basma
Maria Tanase - Bun i vinul ghiurghiuliu
Maria Tanase - Butelcua me
Maria Tanase - Cine iubete i las
Maria Tanase - Ciuleandra
Maria Tanase - Cnd toca la radu vod
Maria Tanase - Cntec de leag
Maria Tanase - Colon valen grdini
Maria Tanase - Ct i maramureu
Maria Tanase - Cte mute cte slute
Maria Tanase - Iacaa
Maria Tanase - Lume lume
Maria Tanase - M dusei s trec la olt
Maria Tanase - Miam pus busuioc n p
Maria Tanase - Mrie i mrioar
Maria Tanase - Pe deal pe la cornel
Maria Tanase - Pru, ap vioar
Maria Tanase - Trenule, main mic
Maria Tanase - Uhi bade
Maria Tanase - Vleleu